Actualitate· 4 min citire

Avertismentul specialiștilor: „Stocarea energiei trebuie tratată ca infrastructură strategică și nu doar ca o oportunitate de business”

17 mai 2026, 16:57
Foto/Profimedia

Foto/Profimedia

Articol scris de Iulian Budusan
Sursă: Realitatea.net

România riscă să repete greșelile din trecut făcute în dezvoltarea haotică a energiei regenerabile, transformând piața bateriilor de stocare într-o nouă industrie clădită pe dezechilibre și speculă. Semnalul de alarmă vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care afirmă că Bucureștiul a abordat problema stocării „târziu, fragmentar și în contratimp cu realitatea din piață”.

Radiografia unui eșec energetic: Cum profită Bulgaria de pe urma lipsei capacităților de stocare din România

România riscă să repete greșelile din trecut făcute în dezvoltarea haotică a energiei regenerabile, transformând piața bateriilor de stocare într-o nouă industrie clădită pe dezechilibre și speculă. Semnalul de alarmă vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care afirmă că Bucureștiul a abordat problema stocării „târziu, fragmentar și în contratimp cu realitatea din piață”.

Potrivit expertului, în timp ce investițiile din ultimii ani au mers aproape exclusiv către producția de energie solară și eoliană, infrastructura critică – modernizarea rețelelor, digitalizarea și sistemele de stocare – a fost complet ignorată. Consecința? Paradoxul actual: România produce energie ieftină ziua și o cumpără la prețuri explozive seara.

Exportăm ieftin la prânz și importăm scump la orele de vârf

Analiza publicată de Asociația Energia Inteligentă arată că marea problemă a României nu mai este lipsa capacității de producție, ci incapacitatea cronică de a gestiona energia în funcție de momentele de consum. „Nu contează cât produci, ci când produci”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Cifrele din primăvara anului 2026 confirmă acest blocaj major. În luna aprilie, România a fost nevoită să exporte surplusul de energie solară generat la prânz către Bulgaria la un preț derizoriu de aproximativ 50 euro/MWh. În schimb, în orele de vârf ale serii, când producția verde scade dramatic și consumul crește, România a importat energie la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.

Bulgaria taxează slăbiciunile României: Cum funcționează „afacerea de la prânz”

Una dintre cele mai dure concluzii ale analizei este că statele vecine au speculat rapid vulnerabilitățile sistemului românesc. Bulgaria a înțeles mult mai repede noua logică energetică europeană și a investit masiv în sisteme moderne de stocare.

Mecanismul prin care Sofia profită de pe urma României este simplu, dar extrem de păgubos pentru consumatorii români: Bulgaria cumpără energia ieftină produsă de parcurile fotovoltaice din România la prânz, o stochează în propriile baterii, iar seara o revinde rețelei românești la prețuri de cinci ori mai mari.

Prăpastia dintre România și Bulgaria în cifre și tehnologie

Diferențele dintre cele două state vecine sunt uriașe, atât la nivel cantitativ, cât și tehnologic. O analiză comparativă a capacităților arată clar decalajul:

Pe lângă volumele net superioare, Bulgaria deține și un avantaj tehnologic critic. Vecinii de la sud de Dunăre dezvoltă cu precădere baterii de tip „Grid-Forming”, sisteme inteligente capabile să stabilizeze independent rețeaua electrică și să ofere suport tehnic în perioadele critice.

În schimb, în România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip „Grid-Following”. Acestea sunt sisteme pasive, care doar urmăresc rețeaua existentă și nu pot contribui activ la salvarea sistemului energetic național în caz de avarie.

PNRR și goana după profit: „Să se vândă baterii, să se consume banii”

Dumitru Chisăliță critică dur lipsa unei strategii naționale de integrare a acestor tehnologii, acuzând că discuția publică din România este concentrată strict pe numărul de megawați instalați și prea puțin pe utilitatea lor reală. Expertul avertizează că, pentru o bună parte din piață, bateriile reprezintă doar o oportunitate comercială de moment.

„Dacă singura logică devine «să se vândă baterii» sau «să se consume banii din PNRR», atunci stocarea nu mai este politică energetică, ci o simplă piață de desfacere pentru importuri”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă.

Pericolul speculei: Când profitul privat depinde de menținerea haosului

În lipsa unor reguli clare, bateriile riscă să devină instrumente strict speculative. Deși mecanismul de arbitraj (cumpărare ieftină și vânzare scumpă) este legal, expertul subliniază că beneficiile finale ar trebui să ajungă la consumatori, nu doar în buzunarele intermediarilor.

„În acest caz, bateria nu corectează sistemul, ci monetizează defectele lui. Aceasta este o logică periculoasă: profitul privat ajunge să depindă de menținerea dezechilibrului din piață, nu de eliminarea lui”, punctează Chisăliță.

Concluzie: Tehnologie nouă pentru un haos vechi

România se află în punctul în care confundă cumpărarea de echipamente moderne cu reformarea reală a sistemului. Dacă managementul energiei nu va fi declarat de urgență infrastructură strategică națională, investițiile masive vor fi inutile.

„În prezent, România riscă să facă exact invers: să importe tehnologie nouă pentru a administra un haos vechi. Stocarea trebuie să fie răspunsul la problema prețului, nu o metodă sofisticată de a profita de pe urma prețurilor mari”, concluzionează Dumitru Chisăliță.

Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate