Actualitate· 2 min citire

Bolojan dă vina pe „greaua moștenire” pentru contractele din programul SAFE

1 mai 2026, 16:27
Actualizat: 1 mai 2026, 17:11
Bolojan spune cine e „de vină” în contractele SAFE. Foto/Inquam

Bolojan spune cine e „de vină” în contractele SAFE. Foto/Inquam

Articol scris de Realitatea Financiara
Sursă: Realitatea.net

Premierul Ilie Bolojan recurge la clasica strategie de a pasa vina pe „greaua moștenire”, susținând că schema controversată a programului SAFE a fost „bătută în cuie” de Guvernul Ciolacu. Întrebat de ce 5 miliarde de euro sunt direcționați către o singură firmă germană, Bolojan a încercat să tempereze nemulțumirea publică promițând că, pe viitor, jumătate din producție va fi localizată în România. Rămâne de văzut dacă interesul firmelor autohtone se va concretiza în contracte reale sau dacă explicațiile șefului Executivului sunt doar o eschivă politică în fața unui contract extern masiv.

Aflat într-o conferință de presă la Suceava, premierul Ilie Bolojan a oferit clarificări tăioase cu privire la distribuția fondurilor din programul SAFE, respingând criticile legate de contractul de 5 miliarde de euro atribuit unei firme germane. Șeful Executivului a punctat că arhitectura financiară și mecanismele de gestionare ale programului nu îi aparțin, ci sunt moștenite de la fosta administrație.

Responsabilitatea deciziilor din mandatul Ciolacu

Premierul a ținut să sublinieze că actuala schemă de gestionare a programului SAFE a fost stabilită și votată integral în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu. Conform declarațiilor sale, Cancelaria prim-ministrului de la acea vreme a fost desemnată ca integrator al programului chiar la propunerea fostului premier. Bolojan a calificat întrebările privind favorizarea firmei germane drept „tendențioase”, argumentând că actualul guvern doar respectă continuitatea unor decizii de stat deja asumate. El a îndrumat criticii să verifice componența de atunci a Guvernului și a Cancelariei pentru a obține răspunsuri privind motivele care au stat la baza acelor propuneri specifice.

Planurile de înzestrare și avizul CSAT

Dincolo de managementul politic al programului, Ilie Bolojan a explicat că natura achizițiilor este determinată strict de nevoile tehnice ale Armatei Române, structurate pe termene lungi, de până la zece ani. Aceste planuri de înzestrare nu sunt decise arbitrar de o singură persoană, ci sunt rezultatul unor strategii consolidate de Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, care au primit ulterior girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Premierul a precizat că propunerile de achiziție, odată validate intern, au fost trimise Comisiei Europene, care a acceptat atât lista echipamentelor, cât și sumele aferente necesare României.

Obiectivul de localizare a producției până în 2030

În încercarea de a echilibra balanța plăților externe, premierul a anunțat că pilonul central al negocierilor actuale este obligativitatea ca cel puțin 50% din bunurile achiziționate prin SAFE să fie produse pe teritoriul României. Bolojan a subliniat că, deși anumite tehnologii aparțin unor producători unici la nivel internațional, aceștia vor fi obligați să localizeze zone de producție în țară. Această strategie vizează un transfer masiv de tehnologie care să implice atât gigantul de stat Romarm, cât și companii private. Premierul a menționat deja un interes crescut din partea industriei auto, care dorește să își diversifice activitatea către zona de echipamente militare, asigurând astfel noi capacități de producție și locuri de muncă în România până în anul 2030.

Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate