În țările considerate mari puteri economice și geopolitice, regulile jocului conjugal par desprinse din manualele clasice de drept. Tradiția spune că ce zice bărbatul e lege. Cuvântul lui este promulgat, publicat în monitorul oficial al sufrageriei și respectat cu sfințenie de audiență. El bate cu pumnul în masă, masa trosnește, iar ordinea mondială din gospodărie rămâne intactă. Un sistem legislativ simplu, stabil, dar sincer vorbind, teribil de plictisitor.
Când treci granița în România, intri direct în altă jurisdicție. Aici, sistemul de guvernare casnic este mult mai dinamic, imprevizibil și bazat pe o viteză uluitoare de reacție. În societatea noastră, bărbatul poate să creadă liniștit că deține puterea legislativă și că emite legi când spune: „Diseară ies cu băieții la o bere” sau „Luna asta nu mai cumpărăm nimic pentru casă”. Însă el uită un detaliu constituțional masiv. Femeia româncă nu se încurcă cu procese lungi de dezbatere parlamentară. Ea deține controlul absolut asupra puterii executive și are dreptul constituțional, dar mai ales divin, de a emite Ordonanțe de Urgență (OUG).
O Ordonanță de Urgență conjugală românească are o putere mistică. Ea nu doar că suspendă legea bărbatului, dar o modifică retroactiv, o mută în altă zi și o taxează la sânge. De exemplu, legea bărbatului spune clar: „Duminică mă uit la meci”. Femeia româncă intră în ședință de guvern ad-hoc, la ora 11:32, în timp ce ține o lavetă în mână, și emite OUG nr. 1 pe ziua de azi: „Se suspendă vizionarea fotbalului deoarece trebuie vizitat magazinul de brico-brico, urmat de o sesiune de curățat geamurile pe interior și exterior, cu aplicare imediată”. Bărbatul încearcă să invoce excepții de neconstituționalitate, dar i se taie fondurile pentru combustibil și i se suspendă dreptul la cină caldă. Ordonanța trece fără drept de apel.
Frumusețea acestui sistem românesc este adaptabilitatea. În timp ce legile bărbatului sunt rigide și greu de clintit, OUG-urile feminine sunt flexibile și apar fix când te aștepți mai puțin. Dacă ai îndrăznit să spui „Lasă că repar eu robinetul ăla sâmbătă”, s-a activat imediat starea de alertă. În secunda doi, se dă Ordonanța care specifică clar că dacă instalatorul nu este chemat în următoarele zece minute, se trece la sancțiuni severe, printre care regimul de ignorare totală timp de 48 de ore și tăierea protocolului de cafea de dimineață.
În concluzie, bărbații din alte țări se pot lăuda mult și bine cu legile lor de fier. În România, noi știm cum stă treaba cu adevărat. Trăim într-o democrație originală, extrem de alertă, unde bărbatul propune proiecte de lege, iar femeia le rescrie complet prin ordonanțe de urgență, direct de pe canapea, cu o simplă ridicare de sprânceană. Și adevărul e că, fără această birocrație plină de haz și fără aceste decrete zilnice, casele noastre ar fi mult mai curate, dar infinit mai triste și lipsite de viață.
