Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal): „Nu trecem printr-un dezastru economic”

Daniel Dăianu respinge scenariul „dezastrului economic”: Prețul necesar pentru corectarea deficitului

Economia României se află într-un punct de cotitură, însă interpretările privind gravitatea situației actuale sunt divergente. În timp ce scena politică este dominată de termeni duri precum „deșert economic” sau „dezastru programat”, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, oferă o perspectivă tehnică asupra cifrelor care au confirmat intrarea țării în recesiune. Specialistul susține că actuala contracție nu este rezultatul unui management defectuos, ci reprezintă, în fapt, nota de plată pentru ajustarea fiscal-bugetară obligatorie după un an 2024 în care deficitul a depășit pragul critic de 9% din PIB.

Dilema între tăieri drastice și majorări de taxe

Analizând mecanismele care au dus la configurația economică actuală, Daniel Dăianu explică faptul că o corecție de o asemenea amploare nu putea fi realizată fără a afecta, într-o formă sau alta, veniturile populației. Potrivit acestuia, alternativa la creșterea taxelor și impozitelor — măsuri care au alimentat inflația alături de liberalizarea prețului la energie — ar fi fost tăierea directă și drastică a veniturilor nominale, similar modelului de austeritate aplicat în criza din 2009-2010.

Șeful Consiliului Fiscal subliniază că reducerea deficitului de la peste 9% spre ținta de 6,2% din PIB necesită decizii dificile. În acest context, inflația actuală, deși ridicată, este văzută ca un efect secundar al efortului de a stabiliza finanțele publice fără a recurge la tăieri de salarii, provocând totodată contestatarii să prezinte soluții realiste și cifre concrete care ar fi putut conduce la același rezultat prin reducerea cheltuielilor bugetare.

Recesiunea și disputa politică versus realitatea cifrelor

Declarațiile recente ale liderilor politici, care au atacat dur guvernarea condusă de Ilie Bolojan, sunt privite de Daniel Dăianu prin prisma disputelor electorale. Deși datele Institutului Național de Statistică confirmă o scădere economică de 1,5% în două trimestre consecutive, semnul oficial al recesiunii tehnice, economistul nuanțează gravitatea momentului. El afirmă că România nu trece printr-un dezastru economic sau o criză financiară profundă, ci traversează o recesiune care nu are caracter de colaps, fiind diferită de episoadele de scădere severă din trecut.

Această clarificare vine ca o replică la acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu, care au comparat situația actuală cu perioadele de pandemie sau cu criza din 2009, susținând că managementul actual a generat o criză mai gravă chiar și decât cea din statele aflate în conflict armat. Dăianu insistă însă pe ideea că ceea ce resimte populația astăzi este „prețul ajustării”, un proces inevitabil pentru a corecta dezechilibrele majore acumulate în anii precedenți, când creșterea economică a rămas anemică în ciuda deficitelor masive.