Diferențe salariale în România: 76% dintre angajatori recunosc că plătesc diferit angajații pe funcții similare

Piața muncii din România se află în fața unui cutremur legislativ și cultural. În timp ce Uniunea Europeană impune reguli stricte privind transparența veniturilor, realitatea din companiile autohtone arată un prăpastie uriașă de încredere între șefi și subalterni. Un studiu proaspăt, lansat de Up România în iunie 2026, scoate la iveală detalii uluitoare despre cum se negociază, de fapt, lefurile în spatele ușilor închise și de ce românii nu mai acceptă salarii „la secret”.

Paradoxul banilor: Performanță justificată sau inechitate?

Cifrele cercetării arată o ruptură masivă de percepție în companiile din țară:

• Ce spun angajatorii: 76% dintre companii admit deschis că oferă salarii diferite pentru persoane care ocupă roluri identice. Managerii susțin că aceste discrepanțe sunt normale și se bazează pe performanță, experiență sau abilitatea fiecăruia de a negocia la interviu.

• Ce spun angajații: 59% dintre salariați consideră că aceste diferențe sunt complet nejustificate. Mai mult, doar 27% dintre români mai au încredere că sistemul de bonusare și remunerare din firma lor este unul corect.

Marea problemă nu este neapărat faptul că un coleg câștigă mai mult, ci lipsa totală de comunicare. Companiile nu oferă explicații clare, lăsând angajații să creadă că criteriile sunt adesea preferențiale.

Candidatul viitorului: „Nu pui salariul în anunț? Nu aplic!”

Românii s-au săturat de faimoasa replică „salariu motivant” din anunțurile de recrutare. Schimbarea de mentalitate este radicală, în special în rândul tinerilor și al specialiștilor cu experiență medie:

• 80% dintre candidați recunosc că ar aplica mult mai repede la un job dacă pachetul salarial și beneficiile ar fi afișate transparent încă de la început.

• 41% dintre angajați (și peste 53% dintre cei cu experiență medie) ar fi dispuși să accepte chiar și un salariu ușor mai mic, cu o singură condiție: compania să fie complet transparentă și corectă cu grila de venituri.

Directiva Europeană bate la ușă, dar firmele din România sunt prinse nepregătite

Aproape trei sferturi dintre angajați au auzit deja de Directiva Europeană privind Transparența Salarială, regulament care va interzice secretomania în jurul lefurilor. Deși jumătate dintre patroni știu ce obligații vin de la Bruxelles, panica a început deja în departamentele de HR: doar 19% dintre companii se consideră cu adevărat pregătite pentru implementarea noilor reguli.

De unde vine această teamă? Multe organizații pur și simplu nu au o structură clară. Doar 30% dintre angajatori au procese de salarizare standardizate, iar puțin peste o treime dețin o grilă salarială completă.

„Directiva privind transparența salarială reprezintă una dintre cele mai importante schimbări care vor influența relația dintre angajatori și angajați în următorii ani. Dincolo de obligațiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizațiile construiesc încredere”, declară Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România.

Topul temerilor: De ce ascund managerii listele cu salarii

Companiile din România amână momentul adevărului dintr-un motiv simplu: frica de scandal intern. Aproape jumătate dintre angajatori (49%) se tem că publicarea grilelor va declanșa un val de nemulțumiri în masă, iar 42% anticipează tensiuni grave și certuri între colegi.

În prezent, o treime dintre angajați nu au acces la informații vitale, cum ar fi criteriile de performanță sau regulile după care se acordă o mărire de salariu. Situația este critică în IMM-uri și în cazul tinerilor la început de carieră, unde aproape jumătate dintre ei lucrează complet „în orb”.

Colacul de salvare: Tichetele de masă și beneficiile care aduc echitate

În tot acest haos al cifrelor, beneficiile extrasalariale rămân singura zonă unde comunicarea funcționează. Peste 64% dintre salariați afirmă că firmele sunt transparente măcar în privința bonusurilor și a facilităților oferite.

O treime dintre români consideră că aceste beneficii compensează minusurile de pe fluturașul de salariu și le oferă sentimentul că sunt tratați corect. În topul preferințelor rămân, fără surprize, tichetele de masă, votate ca fiind cel mai apreciat stimulent de către 54% dintre participanții la studiu.

Discrepanțele de gen și capcana concediului de maternitate

Studiul atinge și două puncte extrem de sensibile pentru societatea românească: egalitatea de gen și reintegrarea mamelor. Doar 16% dintre companii monitorizează constant diferențele salariale dintre femei și bărbați, în restul cazurilor verificările fiind pur ocazionale.

Mai grav este ce se întâmplă la întoarcerea din concediul de creștere a copilului. Doar 15% dintre firme aliniază automat salariul mamei la nivelul actual al pieței sau al echipei din care face parte. Cea mai întâlnită practică (30%) este o ajustare parțială și timidă, semn că inechitatea salarială la revenirea din maternitate rămâne o problemă nerezolvată în România.