Economist de top, avertisment sumbru: Datoria guvernamentală a crescut îngrijorător, există risc de nesustenabilitate pe termen mediu

Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică majorarea rapidă a deficitului bugetar și a datoriei publice create pentru a-l finanța, în condițiile în care gradul de sustenabilitate a acesteia pare să scadă. Din acest motiv, indică economistul, există riscul unei "traiectorii nesustenabile a datoriei pe termen mediu".

Într-o amplă analiză realizată pentru Mediafax, Cristina Socol subliniază factrii majori, interni i externi, care au afectat perforanțele economiei authtone. Astfel, pe lângă pandemia COVID și, ulterior, eclanțarea războului din Ucraina, "instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent în cazul României".

"Depășirea țintei de deficit bugetar angajate dar și incertitudinea politică cauzată de problemele generate de alegerile prezidențiale precum și reducerea perspectivei de rating asociată sunt cu toții factori care au condus la deteriorarea indicatorului S0 privind stress-ul fiscal-bugetar-financiar pe termen scurt.

Într-o amplă analiză realizată pentru Mediafax, Cristina Socol subliniază factrii majori, interni i externi, care au afectat perforanțele economiei authtone. Astfel, pe lângă pandemia COVID și, ulterior, eclanțarea războului din Ucraina, "instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent în cazul României".

"Depășirea țintei de deficit bugetar angajate dar și incertitudinea politică cauzată de problemele generate de alegerile prezidențiale precum și reducerea perspectivei de rating asociată sunt cu toții factori care au condus la deteriorarea indicatorului S0 privind stress-ul fiscal-bugetar-financiar pe termen scurt.

Pe termen mediu, Comisia Europeană estimează indicatorul S1 privind ajustarea permanentă a soldului primar structural, exprimată ca procent din PIB, necesară pentru a readuce datoria guvernamentală sub pragul de referință de 60% din PIB într-un orizont de zece ani. Acest indicator incumbă proiecțiile privind dinamica datoriei, deficitul structural curent și impactul fiscal al îmbătrânirii populației. Valori ale S1 peste 2,5% din PIB indică riscuri fiscale semnificative, reflectând necesitatea unor măsuri de consolidare fiscală substanțiale pentru a evita o traiectorie nesustenabilă a datoriei pe termen mediu. Ajustarea necesară cuprinsă între 0 și 2,5% din PIB înseamnă risc mediu iar o valoare negativă a S1 este asociată unei sustenabilități confortabile", arată Socol.

"Consider că nu putem rescrie regulile validate consensual în știința economică, chiar dacă tentația impinge spre discreționarism.

Și da, o repet, România trebuie să implementeze rapid o reducere a deficitului bugetar sub pragul de sustenabilitate", a concluzionat profesorul universitar doctor in economie.