Guvernele din ASIA impun telemunca pentru a reduce consumul de carburant în plin conflict cu Iranul

Conflictul din Iran și blocarea parțială a Strâmtorii Hormuz au generat o undă de șoc masivă pe piața mondială a petrolului, având în vedere că prin acest punct strategic treceau zilnic peste 20 de milioane de barili. Scăderea traficului naval cu 70% în primele zile de război a declanșat o penurie severă și scumpiri în lanț care au ajuns rapid și la pompele din România. Deși prețul barilului a cunoscut o ușoară relaxare, coborând de la un maxim de 116 dolari la 86 de dolari, tarifele la benzinăriile autohtone continuă să crească alarmant. La începutul lunii martie, Petrom afișa prețuri de până la 8,33 lei pentru litrul de benzină și 8,78 lei pentru cel de motorină, reflectând scumpiri de 35, respectiv 50 de bani într-un interval foarte scurt. În acest context tensionat, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, analizează cinci scenarii de intervenție, printre care și reducerea accizelor, pentru a preveni depășirea pragului critic de 10 lei pe litru.

Efectele crizei sunt resimțite și mai acut în Asia, unde state puternic dependente de importuri, precum și mari producători ca Indonezia sau Malaiezia, au fost forțate să adopte măsuri drastice de austeritate energetică. Filipine a implementat deja săptămâna de lucru de patru zile pentru sectorul public, în timp ce Thailanda a impus limitarea temperaturii aparatelor de aer condiționat la 26°C și a încurajat utilizarea scărilor în locul lifturilor. Vietnamul mizează pe utilizarea bicicletelor și a muncii de la distanță, iar în Pakistan, jumătate din angajații statului sunt obligați să lucreze de acasă, în timp ce universitățile au transferat cursurile în mediul online.

Dincolo de perturbările din transporturi, instabilitatea fluxurilor de combustibil amenință acum și furnizarea de energie electrică, existând riscuri reale de întreruperi majore în rețele. Această situație pune sub presiune inclusiv infrastructura digitală, deoarece centrele de date, deși dotate cu generatoare diesel, dispun de rezerve de combustibil suficiente doar pentru câteva zile, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind stabilitatea serviciilor tehnologice pe termen lung dacă blocajul din Strâmtoarea Hormuz persistă.